Program de acțiuni ale Consiliului Institutelor Naționale de Cercetare – Dezvoltare din România:

 

  • Acțiuni de întreprins (din 2018):
  • propuneri de reactualizare periodică a SNCDI 2014 – 2020, privind creșterea competitivității economiei românești prin inovare, contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră și a rolului științei în societate;
  • propuneri de îmbunătățire a instrumentelor aferente Strategiei, privind Planul Național de Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare 2014 – 2020 (PNCDI III) și Programul Operațional ”Competitivitate” (POC) – Axa prioritară ”Cercetare-Dezvoltare tehnologică și inovare pentru susținerea afacerilor și competitivitate;
  • propuneri de reactualizare, îmbunătățire și modernizare privind politicile publice în sectoare conexe, precum fiscale, educaționale, etc., desfășurate prin instrumente precum Programul Operațional Regional, Programul Operațional ”Capacități Umane”, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Programul Național pentru Dezvoltarea Rurală, etc.
  • propuneri contribuționale și semnificative de rezultate ale științei și inovării, pentru creșterea competitivității vizând următoarele priorități:
    • prioritățile de specializare inteligentă, pentru domeniile bioeconomie, tehnologia informației și comunicațiilor, spațiu și securitate, energie, mediu și schimbări climatice, eco-nano-tehnologii și materiale avansate, tehnologii noi și emergente, etc.;
    • prioritățile cu relevanță publică, pentru care cercetarea și dezvoltarea tehnologică trebuie să răspundă nevoilor sociale și importante, prin dezvoltarea capacității sectorului public pentru supravegherea spațiului tehnologiilor emergente și pentru soluțiile inovatoare de la operatorii CDI publici și privați;
  • propuneri de îmbunătățiri și modernizări ale obiectivelor generale ale SNCDI, privind:
    • creșterea competitivității economiei românești prin inovare;
    • creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră, pentru vizibilitatea internațională a cercetării din România;
    • creșterea rolului științei în societate, pentru rezolvarea problemelor societale prin soluții inovatoare și furnizoare de expertiză;
  • propuneri de modernizare și dezvoltare în context național, regional și internațional, privind domeniul de specializare inteligentă prin dinamismul cadrului de dezvoltare, analiza factorilor de influență, analiza comparativă cu dinamica de dezvoltare din alte țări europene și analiza sistemului de organizare a competițiilor, condițiilor de evaluare și mecanismelor de monitorizarre și de feed-back;
  • propuneri de modernizare și dezvoltare privind:
    • infrastructurile de CDI de creștere a capacității științifice;
    • infrastructurile de CDI de creștere a implicării cercetării la nivelul UE;
    • investițiile în CDI, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centre de cercetare și dezvoltare, etc.;
    • transferul de cunoștințe între mediul public și mediul privat;
    • mediul stimulativ de antrenare a antreprenoriatului;
    • parteneriatele între organizațiile de cercetare și întreprinderi/grupuri de întreprinderi interesate să obțină cunoștințe, abilități și competențe;
    • parteneriatele între organizațiile de cercetare publice și private;
    • parteneriatele între organizațiile de cercetare de drept public și/sau privat și de învățământ superior;
    • relevanța celor mai importanți indicatori ai instrumentelor de finanțare la nivelul domeniului de specializare inteligentă;
    • nivelul de maturitate tehnologică (TLR1 – TLR9);
    • mixul de politici/complementaritatea cu alte politici și strategii publice;
    • mixul de metode cantitativ – calitative și a complementarității dintre acestea.

 

  • Pricipiile care stau la baza CDI:
  • asigurarea ritmică a resurselor publice, conform planificării multianuale;
  • asigurarea investițiilor în CDI, din partea sectorului public și sectorului privat;
  • respectarea domeniilor din SNCDI 2020;
  • consolidarea domeniilor de Cercetare, în care România are rezultate vizibile;
  • predictibilitatea cadrului de reglementare;
  • sustenabilitatea investiției în Resursa Umană;
  • transparența și accesibilitatea informației în Cercetare;
  • evaluarea independentă în interesul public.